La rubrica ”Moldoveni în lume”, ziarul Naţional scoate în relief succesul tinerei basarabence Ana Ropot, pe tărâm asiatic, respectiv China. Soarta „a aruncat-o” pe continentul asiatic, iar de şapte ani se află la studii în China. A absolvit o facultate, iar peste câteva luni îşi va lua şi diploma de master în Relaţii Internaţionale şi Diplomaţie. Frumoasă şi deşteaptă, a câştigat mai multe concursuri de frumuseţe la Beijing, s-a lansat în industria cinematografică de acolo, fiind şi moderatoare tv. Ana Ropot, una dintre puţinele basarabence care locuiesc în Republica Populară Chineză, ne-a spus ce reprezintă cel mai populat stat din lume, care este specificul bucătăriei asiatice, dar şi cum ar putea fi promovate acolo vinurile moldoveneşti.
Chiar dacă e de şapte ani acolo, a prins rădăcini pe pământ chinezesc, pentru că, aşa cum spunea şi bunica sa, „moldovenii sunt ca seminţele de troscot, unde le aruncă vântul, acolo prind rădăcini”. Ana zice că, de fapt, este îndrăgostită de această ţară încă de pe când studia pictura la Chişinău.
Potrivit ei, China este un adevărat magnet al studenţilor de pretutindeni, în fiecare an aici venind la studii în jur de 300 de mii de tineri străini. Însă, numărul de studenţi din ţările CSI e destul de mic în comparaţie cu celelalte state asiatice, iar cel al originarilor din România şi din R. Moldova este şi mai mic. De exemplu, la reuniunile organizate de către Ambasada moldovenească la Beijing, numărul tinerilor participanţi nu depăşeşte cifra de 21.
Tânăra spune că, la început, s-a adaptat foarte greu. Nu numai din cauza limbii pe care nu o vorbea, a bucatelor absolut diferite şi pline de mirodenii care îi provocau dureri de burtă sau nici măcar a lipsei de prieteni, ci mai ales din cauza izolării totale de vorbitorii de limba română. Îi era dor de casă şi prieteni, nu avea calculator şi nici acces la internet, iar apelurile telefonice erau atât de scumpe, încât trebuia să se limiteze la 5 minute pe lună.
Totuşi, peste câteva săptămâni, putea deja să poarte o conversaţie superficială în chineză, iar după trei luni a început să predea engleza copiilor chinezi din familiile cu dificultăţi, lucru care a ajutat-o mult să înveţe limba.
Peste un timp, a început să primească oferte de participare la diferite casting-uri, iar doi ani mai târziu a reuşit să câştige primul ei concurs de frumuseţe din China – „Miss Fujian Tulou”. Pentru un an a fost ambasadoarea provinciei Fujian, vestită prin locurile pitoreşti, casele rotunde numite „Tulou” şi cel mai bun ceai verde.
Deşi cunoaşte destul de bine limba ţării-gazdă, Ana spune cu modestie că nivelul ei de chineză, ca de altfel al tuturor celor ce studiază această limba, este doar o „picătură în mare”.
Potrivit tinerei, chinezii sunt de felul lor prietenoşi, amatori de discuţii şi foarte muncitori. „Oriunde ai merge, vei fi ţinta privirilor curioase ale oamenilor din jurul tău şi chiar se pot apropia de tine doar pentru a afla din ce ţară eşti. Cei mai sufletişti, ca în toate ţările, de fapt, sunt oamenii de la sat. Dacă ajungi într-un sătuc îndepărtat pe unde nu prea dau turiştii, în câteva minute vei fi înconjurat de tot satul şi vor insista să vii la ei acasă, să guşti din numeroasele bucate şi chiar să primeşti cadouri, mici, dar semnificative din partea lor”, ne-a povestit Ana.
Vorbind despre bucătăria asiatică, apreciată în toată lumea, Ana ne-a spus că aceasta este diversă. Pentru a învăţa să pregătească după reţete chinezeşti, ea a făcut un curs culinar. Când revine la Chişinău, le pregăteşte celor dragi bucate pe care le preferă ea, şi anume cele din regiunea Sichuan, de altfel extrem de condimentate şi pe care nimeni din familia sa, cu excepţia mamei, nu le poate nici măcar gusta. Mai pregăteşte şi după reţete din Xinjiang, o provincie din nord-vestul Chinei, în mare parte musulmană şi în care majoritatea bucatelor sunt din miel. A învăţat-o pe mama ei să pregătească bucate numite „Lian Bang Mo Er”- mâncare rece din legume, cu ciupercă neagră de copac şi mult usturoi, precum şi „Jia Yu” - din caracatiţă şi calmari, preferata tatei şi a fratelui.
Jucând rolul unei prinţese într-un film chinez, a avut posibilitatea de a colinda „Drumul Mătăsii”. Din cauza condiţiilor climaterice de deşert şi a programului dur de lucru, a fost foarte obositor şi cu multe „lacrimi”. Trebuia să stea câte 18 ore pe platoul de filmare. A fost şi depresiv în acelaşi timp, pentru că „prinţesa” trecea prin mai multe evenimente tragice, petrecând mai bine de o săptămâna „plângând” încontinuu. În timpul unei filmări a suferit un accident, într-o scenă de luptă fiind lovită cu o spadă în faţă. Chiar dacă spada era de cauciuc, a reuşit să-i zdrobească buzele şi să-i rupă un dinte. După acest rol a primit mai multe oferte, însă prioritatea ei rămân a fi studiile. Ana participă însă şi la emisiuni televizate, mai multor posturi de acolo plăcându-le ideea de a avea o prezentatoare străină care vorbeşte chineza. Până acum, a realizat emisiuni de cultură, dar şi mondene.
Pentru a explora imensa piaţă chineză şi a se promova mai bine mărfurile moldoveneşti acolo, Ana e de părere că este nevoie de o politică tarifară adecvată. „La fel cum produsele fabricate în China sunt la un preţ accesibil, aşa şi vinurile moldoveneşti ar trebui să fie. Chinezii care îşi permit să cumpere produse de lux vor şi calitate corespunzătoare. Vinurile noastre au preţuri similare cu cele din Franţa, Italia, Spania sau Africa de Sud, iar cumpărătorul dă preferinţă mărcilor cunoscute”. Nu aşa se face comerţ, nu aşa se poate pătrunde pe piaţa imensă a Chinei, spune Ana Ropot.
