Acesta este numărat printre cei dintâi sfinţi români pe care i-a odrăslit pământul Moldovei şi adevăratul părinte duhovnicesc al Cuviosului Daniil Sihastrul. După tradiţie era din oraşul Rădăuţi şi arzând după dragostea Lui Hristos spre sfârşitul secolului XIV s-a făcut sihastru în pădurile seculare din partea locului.
Călugărindu-se cu numele de Lavrentie, s-a învrednicit de darul preoţiei şi apoi împreună cu câţiva ucenici a întemeiat o vestită sihăstrie de călugări în codrii Rădăuţilor. Aici s-a nevoit şi a avut o trăire aşa de înaltă, încât s-a învrednicit de darul facerii de minuni.
După întemeierea Episcopiei de Rădăuţi, a fost rânduit episcop al acestui scaun şi a păstorit cu înţelepciune turma Lui Hristos câţiva ani de zile. Râvnind vieţii sihăstreşti, s-a făcut schimonah cu numele de Leontie, ajungând cel mai vestit părinte duhovnicesc din nordul Moldovei.
După ce şi-a dat sufletul cu pace în mâinile Domnului, a fost găsit în mormânt cu trupul întreg şi nestricat şi aşezat cu cinste în biserica episcopală din Rădăuţi.