Sfânta cuvioasă Parascheva, cunoscută şi sub numele de cunoscută şi sub numele de Paraschiva este sărbătorită de Biserica Ortodoxă în fiecare an pe 14 octombrie
Este interzis în această zi să calci, să cosi, să faci mâncare sau alte treburi în gospodărie dacă vrei să eviţi durerile de cap şi cele oculare.
Conform unei superstiţii străvechi, printre bucatele mâncate sau date de pomană nu trebuie să se numere şi poamele cu cruce, nucile, castraveţii sau pepenele roşu. Împarte în schimb must şi vin nou, dar şi pâine sau lipie.
Sfânta Parascheva se roagă lui Dumnezeu şi pentru femeile însărcinate. Dacă urmează să devii mămica, se spune în popor că este bine să împarţi din bucăţele tale unor copii sărmani. Vei avea astfel parte de ocrotirea Sfintei la naştere, iar naşterea ta va fi una uşoară, fără dureri.
Mai mult, se fac previziuni ale vremii în funcţie de starea vremii în ziua de 14 octombrie, dar şi ţinând cont de somnul oilor. Dacă oile dorm înghesuite şi strânse laolaltă în această zi, ciobanii cred că iarna care va veni va fi una lungă, grea şi friguroasă. Dacă în schimb oile dorm risipite, iată un semn că iarna care va veni va fi domoală şi blândă.
Preoţii spun că moaştele sunt îmbrăcate după ritualuri bisericeşti, la care iau parte doar preoţi ai Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. Însă şi mai puţini creştini ştiu că Sfânta Parascheva poarta şi un blestem, care datează din 1641.
Veşmintele ocrotitoarei Moldovei sunt schimbate de cinci ori pe an şi sunt dăruite de Înalt Prea Sfinţia Sa Mitropolitul Moldovei Teofan unor biserici care au hramul Sfintei Parascheva. Ritualul după care sunt schimbate veşmintele este unul sacru, la care participa doar câţiva preoţi ai Mitropoliei.
Preoţii spun că Sfânta Parascheva mai poartă nişte veşminte care nu se dau jos niciodată. Acestea au un sigiliu ce are înscris pe el blestemul domnitorului Vasile Lupu şi al Mitropolitului Varlaam, care sună astfel: "blestemat să fie cel care va împraştia vreodată Moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva".
În anul 1641, moaştele sale au fost aduse la Iaşi de către domnitorul Vasile Lupu şi aşezate în ctitoria sa, Biserica Sfinţii Trei Ierarhi. Aducerea moaştelor la Iaşi a fost un gest de recunoştinţă din partea patriarhului Partenie I şi a membrilor Sinodului Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol pentru faptul că domnitorul Vasile Lupu a plătit toate datoriile Patriarhiei Ecumenice. Începând din anul 1889, moaştele sale au fost mutate în Catedrala Mitropolitană din Iaşi.
