Printre propunerile României, făcute de Uniunea Sriitorilor, pentru Premiul Nobel de literatură pe anul trecut se află, alături de Nicolae Breban şi Mircea Cărtărescu, două nume surprinzătoare: Norman Manea şi…Varujan Vosganian – acesta din urmă fiind partea leului cum se spune, adică propunerea USL, însuşită de USR. Dacă cineva crede că Academia Suedeză va recunoaşte sau valida un asemenea exponent al culturii se înşeală amarnic. Să-i las însă pe cei în măsură să ”cântărească” această propunere indecentă şi să încercăm să-l prezentăm pe Norman Manea, născut la Suceava, în 19 iulie1936, unul dintre cei mai apreciaţi prozatori şi eseişti români, profesor de literatură europeană şi "writer in residence" la Bard College, New York, potrivit site-ului editurii Polirom.
De la debutul său, în 1966, şi până în 1986, când a plecat din ţară, a publicat 10 volume, fiind distins cu premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (1979) şi premiul Uniunii Scriitorilor (1984, anulat de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste). În 1992 a primit bursa Guggenheim şi premiul MacArthur, în 1993, Biblioteca Naţionala din New York l-a sărbătorit cu prilejul acordării distincţiei de "Literary Lion" a bibliotecii, în 2002 i s-a atribuit premiul internaţional de literatură Nonino pentru "Opera omnia", iar în 2006, premiul Médicis Étranger pentru "Întoarcerea huliganului". În 2010 a primit titlul de Comandor al Ordinului Artelor şi Literelor din partea Guvernului francez, iar în 2011, prestigiosul premiu literar Nelly Sachs. În 2012, Uniunea Scriitorilor din România i-a decernat Premiul Naţional pentru Literatură.
Printre volumele semnate de Norman Manea se numără: "Întoarcerea huliganului", "Plicuri şi portrete", "Fericirea obligatorie", "Despre Clovni: Dictatorul şi Artistul", "Anii de ucenicie ai lui August Prostul", "Plicul negru", "Sertarele exilului. Dialog cu Leon Volovici", "Înaintea despărţirii. Convorbire cu Saul Bellow", "Vorbind pietrei", "Atrium", "Variante la un autoportret", "Vizuina", "Curierul de Est. Dialog cu Edward Kanterian", "Cuvinte din exil" (împreună cu Hannes Stein, 2011), "Captivi", "Cartea fiului" şi "Zilele şi jocul".
Considerat unul dintre cei mai mari romancieri români contemporani aflaţi în exil, Manea a fost martor a două mari capitole ale istoriei României. Fiul unor evrei, el a fost deportat în Transnistria pe când avea cinci ani. S-a întors cu familia în România în 1945 şi, după o perioadă în care a lucrat ca inginer electronist, în anul 1974 a renunţat la meserie pentru a se dedica scrisului. A părăsit România în 1986 şi s-a stabilit în Statele Unite, devenind astfel unul dintre scriitorii români disidenţi."Un scriitor superb", cum îl descrie Mario Vargas Llosa, Norman Manea este unul dintre cei mai recunoscuţi români contemporani, cu o reputaţie internaţională care îl clasează printre potenţialii candidaţi la premiul Nobel pentru literatură.
