La iniţiativa Ligii Studenţilor Basarabeni din Ploieşti a luat fiinţă un inedit proiect, intititulat ”Tineri pentru Viitor”, care-şi propune implicarea directă a studenţilor basarabeni din Ploieşti în cunoaşterea , de către comunităţile locale din R.Moldova, a avantajelor integrării europene care decurg din posibilitatea accesării de fonduri europene nerambursabile.
Primele simpozioane pe această temă au avut loc în noiembrie 2013 la Criuleni şi, recent, la Străşeni. Cum aceste întâlniri au produs un viu interes în rândul mai multe raioane, ne-am propus să obţinem părerile a două principale personalităţi participante la simpozionul din oraşul Străşeni:
Valentina Casian – primarul oraşului Străşeni (foto): ”Apreciez şi susţin iniţiativa studenţilor basarabeni din Ploieşti. Este un îndemn şi un exemplu pentru tinerii din localitate. Fiind o oportunitate de cunoaştere a avantajelor financiare ale integrării europene a statului nostru, care decurg din posibilitatea accesării fondurilor europene, lansarea acestui eveniment la Străşeni a interesat autorităţile locale, pe toţi cei ce sunt implicaţi în procesul decizional. Două momente foarte importante în opinia mea ţin să le menţionez: 1. Reprezentanţii autorităţilor centrale – cei care actualmente se simt confortabil în fotoliile ce le deţin - aşteaptă schimbarea, o susţin, dar şi se tem de ea şi nu o doresc, deoarece le ameninţă propria comoditate. Mesajul senatorului Viorel Badea cu referinţă la acest subiect este unul destul de convingător: „Resurse pentru Romania şi întreg neamul românesc sunt, trebuie doar să le exploatăm şi să pornim de la firul ierbii, de la oameni, adică”. 2. Implicarea tinerilor în procesul de europenizare a mentalităţii autorităţilor şi societăţii civile din Republica Moldova este binevenită în condiţiile când încă, la conducerea ţării, mai persistă sistemul comunist sovietic, dictatorial, care creează mari dificultăţi în procesul de administrare. Anume tinerii de azi sunt cei care trebuie să aducă această schimbare întru asigurarea unui prezent decent şi a unui viitor mai bun tenerei generaţii.
Oraşul Străşeni are stabilite acorduri de înfrăţire cu municipiul Sebeş - Alba, comuna Cumpăna - Constanţa, oraşul Dărăbani - Botoşani. Suntem interesaţi, fireşte, şi în stabilirea relaţiilor şi cu judeţul Prahova, unul dintre cele mai puternice judeţe din România. Aşteptăm propuneri, toate aceste relaţii frăţeşti fiind foarte avantajoase pentru dezvoltarea localităţii ce o administrez. Ne bucurăm să simţim prezenţa României din ce în ce mai mult. Un exemplu recent: firma ”Rombac”, unul dintre cei mari producători de cabluri şi conductori electrici din România, intenţionează să investească 20 milioane de euro în deschiderea unei fabrici la Străşeni, companie ce va livra materie primă întreprinderilor din domeniul automotive, care funcţionează deja în Zona economică Bălţi, dar şi altor clienţi din zonă. Starea de fapt din Republica Moldova este influenţată de mai mulţi factori, inclusiv de situaţia din Ucraina. Exportul din Republica Moldova spre Rusia şi Ucraina la moment este blocat. Această situaţie influenţează direct procesul de acumulare a veniturilor în bugetele locale, prin urmare devin irealizabile proiectele planificate în strategiile de dezvoltare a localităţilor. În acelaşi timp apar oportunităţi pentru noi pieţe de desfacere în ţările membre UE. Am ferma convingere că aceste situaţii vor fi depăşite şi trebuie să avem curajul pentru a înainta. Important e că există această dorinţă, cunoaştem de unde am pornit şi unde trebuie să ajungem”.
GeorgianaTănase, expert român: ”Că e vorba de bani europeni sau de grant-uri din alte surse, atragerea fondurilor europene presupune scrierea unor proiecte care să intre în competiţie şi să câştige – adică să fie viabile, sustenabile şi care,ulterior, să fie implementate cu succes. Din discuţiile cu primarii raionului Străşeni am aflat că mulţi dintre ei sunt deja implicaţi în astfel de activităţi – au proiecte de investiţii pentru localităţile lor, finanţate nu doar din fonduri proprii ci şi din grant-uri. Nu sunt străini de ceea ce ar putea însemna scrierea unor proiecte tehnico-economice şi competiţia pentru fonduri nerambursabile. De altfel, primăria din Străşeni are deja în echipă un expert în atragerea fondurilor pentru investiţii.
Discuţiile cu doamna primar Valentina Casian şi cu echipa din primărie din perioada premergătoare evenimentului lăsau să se înţeleagă că interesul pentru fondurile europene nerambursabile sunt foarte mari, cu obiective şi aşteptări concrete. Drept dovadă, la Străşeni, primarii au pus foarte puţin accentul pe banii în sine, pe sume, perspectiva din care ei înţeleg sprijinul european fiind aceea de oportunitate de dezvoltare. De aceea discuţiile s-au purtat efectiv pe nevoile de dezvoltare ale raionului. Cu acest prilej, am discutat despre proiecte pentru infrastructură – construcţia de drumuri, constructie şi reabilitare de staţie de tratare a apelor uzate, dar şi reabilitare a şcolilor sau proiecte de dezvoltare a resurselor umane. Eu am adus exemple de proiecte implementate cu success în Romania în perioada de preaderare, iar din exemplele mele ei au ales să discutăm punctual proiecte de care au efectiv nevoie.Ceea ce a reieşit fără doar şi poate este dorinţa tuturor de a se înscrie pe parcursul europea, cât mai repede cu putinţă. Nu e o dorinţă adresată în general, ci una foarte specifică: moldovenii au nevoie de susţinere din punct de vedere institutional şi financiar, ştiu exact ce vor şi de ce. Ce le lipseşte, poate, este un pic mai mult curaj şi de încredere în forţele proprii. Ca orice lucru nou, intrarea în UE şi lucrul cu fonduri europene pare un pic dificilă. Însă, după discuţii, ei au înţeles că intrarea în UE înseamnă un sprijin integrat – nu doar bani aruncaţi spre ei, ci şi schimb de experienţă şi know-haw, sprijin efectiv pentru dezvoltare; au mai înţeles, de asemenea, că pot învăţa din greşelile altor state member şi că nu au de ce să fie descurajaţi.
Utilitatea acestor evenimente constă tocmai în deschiderea dialogului despre ce înseamnă să fii parte din UE. Este foarte bine că este organizat de tinerii studenţi basarabeni care au trait în România, au mers prin Europa, au văzut, au înţeles şi pot exprima felul în care integrarea în UE este în avantajul Basarabiei”.
În final, iată şi o scurtă opinie a studentului Daniel Adam, vicepreşedintele LSB Ploieşti: ” Sunt extrem de bucuros că Proiectul nostru ”Tineri pentru Viitor” se dovedeşte a fi util şi de succes, motiv pentru care vom continua campania, de data asta în raioane din sudul Basarabiei, unde sperăm să beneficiem de acelaşi sprijin din partea autorităţilor locale şi a societăţii civile, precum cele de la Criuleni şi Străşeni. Noi venim cu idei şi entuziasmul nostru tineresc, în slujba ţării, pe care o iubim necondiţionat. Nouă, tinerilor, ne pasă de soarta ţării de baştină şi de valorile ei naţionale.”
