Autostrada Comarnic-Braşov va avea o lungime de 60 km, din care 53,215 km de autostradă propriu-zisă şi aproximativ 7 km de legături (tot în regim de autostradă) spre localităţile pe lângă care trece, respectiv Sinaia, Buşteni, Predeal şi Râşnov. „Lucrările de artă prezente pe această autostradă vor fi: 19 viaducte în lungime totală de 2,964 km, 15 poduri în lungime totală de 0,135 km şi aproximativ 20 km de tuneluri, câte 9,77 km de tunel pe fiecare parte, astfel: 2,9 km la Sinaia, 3,11 km la Buşteni şi 3,7 km la Predeal”, se arată într-un comunicat remis de CNADNR.
Predealul va avea, astfel, cel mai lung tunel rutier din România. Acum cel mai lung tunel rutier este Capra – Bâlea Lac. Acesta străbate muntele Paltinul între cotele 2.025 şi 2.042 de metri şi are o lungime de 887 de metri.
Autostrada va începe de la intersecţia dintre DN 1 şi DJ 101 R (podul dinspre Breaza) şi se va termina la Cristian, asigurând legătura atât spre Ghimbav, cât şi spre DN 73, în apropierea centurii Braşovului. Această autostradă va avea 3 ieşiri, respectiv – între Sinaia şi Buşteni, la Predeal şi la Râşnov.
Din cei 60 km de autostradă, aproximativ 40 km (adică partea fără tuneluri) au un cost total de 1.070 milioane de euro, iar cei aproximativ 20 km de tuneluri (9,77 km pe fiecare parte) au un cost total de 396,368 milioane de euro. Costul pentru fiecare kilometru de tunel este de 20 milioane de euro (fără TVA).
Pentru a tranzita Autostrada Comarnic – Braşov, tariful pentru un autoturism va fi de 5,7 lei fără TVA şi 7 lei cu TVA. Pentru distanţe mai mici, tarifele sunt reduse în funcţie de numărul de km parcurşi pe autostradă. De exemplu, pentru distanţa Comarnic – Sinaia, tariful va fi de 2,8 lei fără TVA, respectiv 3,5 lei cu TVA pentru un autoturism.
Din ”bunaziuabrasov.ro”, aflăm că, pe lângă cel mai lung tunel rutier din România (3,7 km, aflat pe autostradă, la Predeal), judeţul Braşov se poate lăuda şi cu cel mai lung tunel feroviar, existent déjà la Teliu, care are o distanţă de 4.369,5 metri, el fiind construit între 1924 şi 1929. Acest tunel trebuia să lege comuna braşoveană de Întorsura Buzăului. Era gândit să aibă cale ferată dublă şi electrificată, soluţie revoluţionară în epocă. Realizarea lui a fost încredinţată, după negocieri, firmei germane „Julius Berger”.
