Comuniştii şi socialiştii pro-ruşi din Legislativ îi reproşează ministrului Apărării faptul că ar „manifesta o atitudine iresponsabilă faţă de securitatea statului şi faţă de apărarea naţională, iar discursul său este îndreptat spre aderarea Republicii Moldova la NATO şi unirea cu România”. Stânga parlamentară a reacţionat după ce, recent, 17 generali şi militari americani au vizitat Republica Moldova, iar ministrul Şalaru a reiterat necesitatea înlocuirii pacificatorilor ruşi din regiunea transnistreană cu o misiune ONU. De asemenea, el a pledat pentru apropierea de NATO şi a acuzat Rusia că a somat Moldova să-şi proclame neutralitatea, deşi ea însăşi o încalcă prin menţinerea trupelor sale în raioanele de est ale Republicii Moldova.

MAE rus: „Declaraţia ministrului moldovean este periculoasă”

Moscova a reacţionat rapid la declaraţiile ministrului moldovean prin vocea reprezentantului Ministerului Afacerilor Externe, Maria Zaharova. Ea a spus că „pacificatorii ruşi au un rol-cheie în desfăşurarea operaţiunii de pacificare din regiunea transnistreană” şi a adăugat că propunerea lui Anatol Şalaru ca în locul pacificatorilor ruşi să fie aduşi cei ai ONU „este una periculoasă şi în contrast cu tendinţa noului Cabinet de Miniştri de la Chişinău de a lucra în domeniul unor relaţii prietenoase cu Rusia”.

Ministrul moldovean al Apărării a precizat că îşi doreşte relaţii prietenoase între Moldova şi Rusia, însă acestea trebuie să aibă loc între două state suverane, pe picior de egalitate, conform dreptului internaţional. „Armata rusă se află ilegal pe teritoriul Republicii Moldova şi eu cred că o misiune sub mandat ONU ar ajuta mai mult la păstrarea păcii şi la reglementarea conflictului transnistrean decât pacificatorii ruşi, care omoară civili. Mai ales că Acordul de încetare a focului a fost semnat cu Rusia, iar o parte implicată în conflict nu poate fi şi forţă pacificatoare”, a reacţionat Şalaru.

Moscova şi-a activat portavocile din Moldova

Principalii purtători ai mesajelor Moscovei din politica moldovenească s-au implicat în scandalul izbucnit cerând demiterea ministrului Apărării: „În condiţiile în care suntem un stat neutru şi Constituţia proclamă această neutralitate, declaraţiile lui Şalaru de aderare la NATO şi alte declaraţii în acest sens sunt anticonstituţionale. Ar fi fost bine să se autosesizeze şi conducerea ţării în acest sens”, susţine liderul socialiştilor Igor Dodon. Un alt lider pro-rus din Moldova, comunistul Vladimir Voronin, susţine moţiunea de cenzură împotriva ministrului Şalaru pe care l-a acuzat că ar „distruge Armata Naţională”.

Comisia juridică, numiri şi imunităţi a Parlamentului de la Chişinău a avizat pozitiv moţiunea contra ministrului Apărării, aceasta urmând a fi examinată la următoarea şedinţă a Legislativului.

Anatol Şalaru: „Ne aflăm într-un plin război hibrid cu Rusia”

Moţiunea stângii pro-ruse nu l-a determinat, însă, pe oficialul moldovean să-şi tempereze discursul. Dimpotrivă, acesta a criticat recent proiectul Strategiei Naţionale de Securitate care i-a fost prezentat (acest document este aprobat doar de şeful statului), menţionând că acesta „ignoră războiul hibrid dus de Rusia în Moldova. Potrivit lui Anatol Şalaru, proiectul de document nu defineşte ca o ameninţare prezenţa trupelor ruseşti în regiunea transnistreană a ţării: „Noi avem pe teritoriul Republicii Moldova o armată de ocupaţie, o armată străină - două mii şi ceva de militari. Asta nu este o armată care a apărut de la sine şi este a nu-ştiu-cui - a unui trib din Africa... Este armata rusă care se află în Transnistria. (…) De ce această Strategie nu defineşte clar statutul acestor forţe? Reprezintă aceşti militari vreun pericol sau nu?”, se întreabă oficialul moldovean. „De fapt, noi ne aflăm într-un plin război hibrid, pe care Rusia îl duce în Republica Moldova. O asemenea confruntare poate fi mai eficientă decât un război clasic. Să luăm exemplul Ucrainei. Dacă ruşii s-ar fi implicat acolo într-un război clasic, situaţia ar fi fost alta. Rusia ar fi fost izolată şi s-ar fi trezit cu sancţiuni extrem de dure, în timp ce Ucraina ar fi primit ajutor militar din partea multor ţări. De aceea Moscova a implicat „omuleţii verzi”, structuri paramilitare şi a făcut un referendum în Crimeea. La noi, războiul hibrid are ca scop destabilizarea politică, finanţarea unor partide obediente Kremlinului, plus războiul economic şi financiar.

Replica a venit din partea Federaţiei veteranilor şi rezerviştilor structurilor de forţă din Republica Moldova. În cadrul unei conferinţe de presă, aceştia au cerut conducerii ţării să-l demită pe ministrul Apărării: „Cerem preşedintelui, Parlamentului şi Guvernului să apere Ministerul Apărării şi Armata Naţională de un aşa ministru. Consecinţele aflării lui Şalaru, mai departe, în fruntea Ministerului Apărării ar putea fi cele mai tragice. Asigurarea securităţii statului nu mai poate fi lăsată în mâinile acestei persoane”, a menţionat fostul şef al Marelui Stat Major al Armatei Naţionale, Nicolae Petrica.

Armata Moldovei trebuie să devină interoperabilă cu trupele NATO

La rândul său, ministrul Şalaru a declarat că în pofida tuturor piedicilor, este decis să modernizeze armata, „conform standardelor Alianţei Nord-Atlantice”: „Noi trebuie să modernizăm armata şi să devenim interoperabili cu trupele NATO. Moldova este beneficiară a Iniţiativei „Defense Capability Building”, în care NATO ne-a inclus alături de Georgia şi Iordania. Iniţiativa prevede două etape: adoptarea legislaţiei privind strategiile de apărare ale Republicii Moldova şi modernizarea Armatei Naţionale. Mai bine zis, ţările NATO şi-au asumat sarcina de a ne echipa armata. Nu ştiu dacă ne vor da armament greu, dar în rest vom fi asiguraţi cu tot utilajul necesar”, susţine ministrul moldovean al Apărării.

Astfel, săptămâna aceasta, pe un poligon din apropierea oraşului Bălţi, au început aplicaţii militare comune moldo-americane „Agile Hunter 2016”. La acestea participă 130 de militari din Moldova şi SUA. Scopul este antrenarea subunităţilor din Armata Naţională a Moldovei şi armata americană pentru testarea interoperabilităţii, precum şi schimbul de experienţă dintre militari. Exerciţiul „Agile Hunter 2016” face parte dintr-un program de instruire care va dura patru ani.

Context

Secretarul general al NATO a declarat anterior că Alianţa va continua să susţină în 2016 consolidarea capacităţii de apărare a Ucrainei, Georgiei şi Moldovei. Iar săptămâna aceasta Jens Stoltenberg i-a recomandat României să-şi crească cheltuielile bugetare pentru apărare având în vedere că alianţa trebuie să răspundă unor cereri crescânde pentru securitate şi apărare. După o întrevedere avută cu Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, premierul României, Dacian Cioloş, a exprimat disponibilitatea României de a asigura cooperarea Republicii Moldova cu NATO. El a precizat că această cooperare a României cu zona estică nu este îndreptată împotriva Rusiei, dar „este important să ne asigurăm securitatea în această zonă, care, după cum vedem, în aceşti ultimi ani, este atât de încercată”.

„Politicienii de la Chişinău trebuie să înţeleagă că fără securitate nu au nici o şansă să garanteze evoluţia economică pozitivă a ţării lor. În lipsa securităţii, se poate întâmpla orice, mai ales când ai vecini ca Federaţia Rusă. Nici despre aderarea Moldovei la NATO nimeni nu a vorbit în mod serios. Or, perspectiva securităţii Republicii Moldova este legată de unirea cu România ca stat membru al NATO”, a menţionat recent ex-preşedintele României, Traian Băsescu.