La încheierea primei faze a procesului de depunere a candidaturilor pentru alegerile prezidenţiale din 30 octombrie, Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova (CEC) a înregistrat 23 de grupuri de iniţiativă în vederea susţinerii candidaturilor prezidenţiale şi un candidat la preşedinţie.
Primul candidat la preşedinţie validat este Marian Lupu, preşedintele Partidului Democrat (PDM), care a strâns peste 15000 de semnături cerute de legea electorală pentru a fi înscris în cursă.
Ceilalţi 23 au la dispoziţie până pe 29 septembrie pentru a aduna aceste semnături, o semnătură nefiind valabilă dacă e dată de aceeaşi persoană pentru doi sau mai mulţi candidaţi.
Lista candidaţilor ale căror grupuri de iniţiativă s-au înscris la CEC cuprinde pe:
- Dumitru Ciubaşenco, candidat desemnat de Partidul Politic „Partidul Nostru” ;
- Andrei Năstase, candidat desemnat de Partidul Politic „Platforma Demnitate şi Adevăr”;
- Mihai Ghimpu, candidat desemnat de Partidul Liberal;
- Maia Sandu, candidat desemnat de Partidul Politic „Partidul Acţiune şi Solidaritate”
- Iurie Leancă, candidat desemnat de Partidul Politic „Partidul Popular European din Moldova”;
- Igor Dodon, candidat desemnat de Partidul Politic „Partidul Socialiştilor din Republica Moldova”;
- Mihai Corj, candidat independent;
- Artur Croitor, candidat independent;
- Ion Dron – candidat independent;
- Valeriu Ghileţchi – candidat independent;
- Ana Guţu – candidat desemnat de Partidul Politic ”DREAPTA”;
- Oleg Brega – candidat independent;
- Roman Mihăeş – candidat independent;
- Ilie Rotaru – candidat independent;
- Vitalia Pavlicenco – candidat independent;
- Vadim Brînzan, candidat independent;
- Inna Popenco, desemnată de Mişcarea Social-Politică Republicană „Ravnopravie”;
- Silvia Radu, candidat independent;
- Mihail Garbuz, desemnat de Partidul „Patrioţii Moldovei”;
- Anatol Plugaru, candidat independent;
- Geta Saviţchi, candidat independent;
- Vasile Tarlev, candidat independent;
- Maia Laguta, candidat independent.
Politicieni şi activişti civici
Dintre candidaţi 18 sunt bărbaţi şi şase femei, 10 sunt candidaţi din partea unor partide politice şi 14 sunt independenţi.
Câteva dintre persoanele din listă sunt politicieni cunoscuţi - Iurie Leancă a fost prim ministru între 2012 şi 2015, în timp ce Vasile Tarlev a condus guvernul între 2001 şi 2006.
Marian Lupu a fost ministru al economiei între 2003 şi 2005 şi preşedinte al Parlamentului între 2005 şi 2009 şi 2010 - 2012, ca şi Mihai Ghimpu care a prezidat Parlamentul între 2009 şi 2010, ambii fiind între 2009 - 2012 preşedinţi interimari ai Republicii Moldova.
Maia Sandu a fost ministru al educaţiei în perioada 2012 - 2015, Igor Dodon ministru al economiei şi vicepremier în perioada 2006 - 2009, iar Anatol Plugaru ministru al apărării în perioada 1991 - 1992.
Mai mulţi candidaţi, printre ei Oleg Brega, Andrei Năstase sau Roman Mihăeş sunt activişti civici, Valeriu Ghileţchi este pastor baptist şi deputat, în listă figurând jurişti, oameni de afaceri sau medici.
Din punctul de vedere al orientării geo-strategice Ana Guţu, Vitalia Pavlicenco şi Mihai Ghimpu susţin unirea cu România, în timp ce Igor Dodon este anti-unionist militant şi perceput drept candidatul preferat al Rusiei, alţi doi candidaţi pro-Rusia fiind jurnalistul Dumitru Ciubaşenco şi doctoriţa Inna Popenco.
Anatol Plugaru este singurul care a candidat în unicul scrutin prezidenţial competitiv direct din 1996 când a obţinut 1,8% din voturi.
Modul de alegere a preşedintelui a fost schimbat printr-o decizie a Curţii Constituţionale din 2015 care a constatat că amendarea Constituţiei în anul 2000 când s-a trecut la alegerea preşedintelui Republicii Moldova de către Parlament a fost viciată şi ca atare s-a revenit la alegeri prezidenţiale directe.
În perioada 2009 - 2012 Parlamentul nu a putut alege un preşedinte al Republicii Moldova din cauza neîntrunirii unei majorităţi de minimum 61 de voturi din 101 în favoarea unui candidat.
Primul tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale va avea loc pe 30 octombrie şi dacă niciun candidat nu obţine majoritatea voturilor valabil exprimate în condiţiile unei participări la vot de minimum 1/3 dintre alegătorii înscrişi pe liste, atunci se convoacă un al doilea tur de scrutin pe 13 noiembrie în care vor participa primii doi clasaţi, fiind declarat câştigător candidatul care întruneşte cele mai multe voturi valabil exprimate indiferent de participarea la scrutin.
CEC a făcut public numărul de persoane înscrise în Registrul de Stat al Alegătorilor de peste 2,8 milioane (cu excepţia teritoriilor care sunt controlate de regimul separatist de la Tiraspol), cifră pusă sub semnul întrebării de majoritatea experţilor, dat fiind numărul mare de persoane care sunt plecate peste hotare.
SURSA: http://www.rfi.ro
