În ultima săptămână din luna august, o puternică delegaţie prahoveană, formată din politicieni, oameni de afaceri, primari ai unor comune şi consilieri judeţeni, precum şi numeroşi oameni de cultură, a vizitat Republica Moldova, unde Consiliul Judeţean Prahova, în frunte cu preşedintele Mircea Cosma, a organizat mai multe acţiuni economico-culturale şi de apropiere între românii de pe ambele maluri ale Prutului.

 Pentru cei 20 de primari prahoveni, au fost doua zile dedicate schimburilor de experienţă şi  înfrăţirilor cu localităţi similare din raionul Cimişlia. S-au înregistrat nu mai puţin de nouă înfrăţiri : Podenii Noi-Satul Nou, Tomşani-Cazangic, Măneciu-Grădiştea, Măgurele-Gura Galbenă, Călugăreni-Batâr, Măneşti-Abaclia, Gorgota-Cenac, Bertea-Javgur, Mizil-Jargara. Numărul total al înfrăţirilor dintre localităţi prahovene şi localităţi din raionul Cimişlia a ajuns astfel la aproape 30. Şi lanţul înfrăţirilor va continua. De exemplu, primarul din Gornet, Nicolae Negoiţă, a ”negociat” cu primarul din Lipoveni o viitoare înfrăţire şi nu este singurul.

De remarcat faptul că la evenimentul de la Satul Nou, primarul din Podenii Noi, Mihai Alionte, a participat, la invitaţia primăriţei din această localitate, la ceremonia de acordare a titlului de Cetăţean de Onoare al Satului Nou  premierului Iurie Leancă, născut aici. Primarul prahovean, împreună cu cei şapte consilieri ai săi, alături de senatorul Radu Oprea şi consilierul Rareş Enescu, s-au întreţinut cordial cu premierul moldovean acesta arătându-se interesat de modul de rezolvare a problemelor din administraţia publică locală.

Un alt primar, Vasile Cordoş, edilul comunei Măneciu-Prahova, s-a arătat deosebit încântat de faptul că a cunoscut…mireasa, respectiv primăria din satul Grădiştea, raionul Cimişlia. ”Primarul şi oamenii satului - unde am auzit că s-a născut actualul ministru al Mediului, Gh. Şalaru – sunt deosebit de ospitalieri şi dornici de prietenie cu noi, românii, fraţi de sânge. M-au impresionat copiii din acest sat, pe care intenţionez să-i invit să-şi petreacă o parte din vacanţă în peisajul montan atât de frumos din comuna noastră”, ne-a declarat primarul din Măneciu.

Vasilică Diaconu, primarul comunei Măgurele : ”Am intrat în… Gura Galbenă cu cele mai frumoase intenţii de înfrăţire cu această comună. Mărturisesc că aveam informaţii destul de îndoielnice despre moldoveni şi viaţa lor. Dar odată sosită aici, delegaţia comunei Măgurele şi eu personal ne-am schimbat complet părerea. Este adevărat că au drumuri proaste, fără asfalt, dar au în schimb dotări de invidiat rămase de la vechiul regim : sală de sport, cămin cultural, bibliotecă, şcoală, un sediu de primărie trăznet. Iar oamenii pe care i-am cunoscut sunt admirabili, prietenoşi şi ospitalieri. Sunt foarte satisfăcut că am semnat acordul de parteneriat şi aştept cu nerăbdare să trecem la treabă. Vom reveni curând aici, împreună cu o delegaţie mai mare de consilieri şi cu ansamblul folcloric al comunei noastre, la inaugurarea centrului cultural.  După aceea, normal, îi vom invita şi noi să ne viziteze comuna, ca între fraţi, nu-i aşa?”.

Ionuţ Nicolae Dumitru, primarul comunei Gorgota: ”Rar mi-a fost să văd oameni atât de calzi, atât de primitori, dornici de a se ”agăţa” de tot ceea ce ţine de ţara-mamă, precum cei din satul Cenac, raionul Cimişlia. Astfel că solicitarea noastră de ne înfrăţi cu ei a fost doar o simplă formalitate: văzut, plăcut, semnat – cum se spune. Sper ca proiectele economice, culturale şi sociale, pe care le-am discutat cu domunul primar şi consilierii săi, să prindă cât mai repede viaţă, spre binele cetăţenilor din ambele localităţi”.

Valentin State, primarul comunei Dumbrăveşti: ” Eu am venit aici, în Basarabia străbună, doar să văd cam ce se întâmplă pe aceste pământuri româneşti. Am avut şansa să cunosc, prin jurnalistul Ioan Popescu, un român ”bolnav” de românism, prof.univ.dr. Vasile Şoimaru. Cu ajutorul domniei sale sper să înfrăţesc comuna Dumbrăveşti, cu cele câteva sate de aici cu numele de Mălăieşti ştiute de domnia sa, aşa cum se numeşte şi satul prahovean ce aparţine de comuna noastră. La rândul meu să-i ofer dlui prof. Şoimaru vreo două poze şi câteva gânduri ale unor supravieţuitori ai masacrului de la Cotul Donului, pentru ediţia a doua a cărţii sale cu acest titlu, aflată în pregătire. În comuna moldovenească Abaclia, cu care ni s-a propus să ne înfrăţim, am văzut un monument al  eroilor români din acest sat, cu numele lor pe plăcuţe scrise în limba rusă, limba ocupantului! Cetăţenii şi directoarea şcolii cu care am discutat despre aceşti eroi ai satului au primit cu bucurie propunerea mea de a schimba toate aceste plăcuţe, cu plăci de marmură şi înscrisuri în limba română, pe care am să le fac în România şi să le ofer gratuit comunei Abaclia. Am înţeles că acest lucru trebuie discutat în consiliul local… Eu aştept să mi se trimită numele tuturor eroilor, în Limba Noastră cea Română, aşa cum este denumită sărbătoarea din 31 august. Despre care, cu regret am auzit că cineva de la putere ar fi propus scoaterea cuvântului ”Română”, deoarece în Constituţie scrie că limba oficială a statului este limba moldovenească !”