Începând cu anul 2005, când la invitaţia colegului jurnalist Ion Ciumeică din Cimişlia, am vizitat redacţia Bussines Info, actuala Gazeta de Sud, urmăresc cu atenţie acest prestigios săptămânal basarabean, care acordă un spaţiu larg relaţiilor frăţeşti cu România, în special cu judeţul Prahova şi cu oraşul înfrăţit Vălenii de Munte. Unul dintre subiectele tari abordate în fiecare an este omagierea savantului Nicolae Iorga, de la a cărei moarte tragică s-au împlinit 73 de ani.Nu a fost o excepţie nici anul acesta, când, la Liceul Teoretic „Mihai Viteazul” din oraşul Cimişlia, s-a desfăşurat cea de-a XII-a ediţie a Simpozionului ştiinţific consacrat lui N.Iorga, manifestare care s-a bucurat de o largă audienţă, datorită prezenţei unor personalităţi, precum doctorii abilitaţi Anatol Petrencu şi Pavel Cocârlă – profesori universitari la USM Chişinău, publicistului Vlad Pohilă, prof.univ.dr. Vasile Şoimaru, care, cu acest prilej, şi-a lansat cartea ”Cugetări” de N.Iorga.
Iată relatarea evenimentului, apărută în Gazeta de Sud, sub semnătura prietenului meu Ion Ciumeică:
Gabriela Garaba, directoarea liceului „Mihai Viteazul”, a lansat lucrările simpozionului printr-un cuvânt de salut adresat asistenţei. Despre Nicolae Iorga, promotor al culturii româneşti, au vorbit în prelegerile lor doctorii habilitaţi Anatol Petrencu şi Pavel Cocârlă, profesori la facultatea de istorie a Universităţii de Stat din Moldova. A urmat lansarea cărţii „Cugetări” de Nicolae Iorga, editată la Chişinău în urma implementării unui proiect al cărui autor şi coordonator a fost Vasile Şoimaru, cunoscut om de ştiinţă şi de cultură din republică. Acesta a făcut o prezentare a culegerii, menţionând că ea este compusă din mai multe părţi.
Astfel, în cartea care începe cu o notă asupra ediţiei basarabene, semnată de scriitorul şi publicistul Vlad Pohilă, sunt reproduse cuvântul introductiv şi nota asupra unei ediţii bucureştene ale regretatului savant român Barbu Theodorescu.
Capitolul principal conţine 2224 de cugetări ale lui Nicolae Iorga despre plasticitatea şi profunzimea cărora ne putem convinge după ce vom citi cartea.
În continuare, cititorul poate lua cunoştinţă de un tabel cronologic al familiei Iorga cu începere de la 1750, când, precum afirmă Barbu Theodorescu, în jurul acestui an apare la Botoşani, venind din Macedonia, Iorga Cupeţul, zis Galeongiul. De fapt, se numea Gheorghiu, de unde provine Gheorga – Iorga. Tabelul cronologic se încheie cu anul 1940, când, la 27 noiembrie, ora cinci seara, mai mulţi criminali legionari l-au luat pe Nicolae Iorga din vila sa de la Sinaia, pentru ca, în dimineaţa zilei următoare, să fie găsit ciuruit de gloanţe, pe miriştea satului Strejnic, de lângă Ploieşti.
Culegerea conţine un florilegiu de omagii aduse lui Iorga de către Eugen Lovinescu, Alexandru Ciorănescu, George Călinescu, Mircea Eliade, Henri Focillon, Şerban Papacostea, Sextil Puşcariu, Dan Berindei, Tudor Arghezi şi alţi oameni de vază din România şi de peste hotarele ei.
Din carte mai aflăm că 11 universităţi din lume i-au acordat lui Nicolae Iorga titlul „Doctor Honoris Causa”, că el a fost membru corespondent a 9 academii, a două institute şi al unei universităţi etc.
De remarcat faptul că Vasile Şoimaru, un artist al fotografiei, a avut grijă să includă în „Cugetări” şi peste 20 de imagini, majoritatea proprii, legate de viaţa şi activitatea celui omagiat.
Despre Iorga au mai vorbit, în cadrul simpozionului, omul de litere Vlad Pohilă de la Chişinău, primarul oraşului Cimişlia, Gheorghe Răileanu, precum şi câţiva elevi de la Liceul Teoretic „Mihai Viteazul”. Iată ce a spus, bunăoară, Vlad Pohilă: „De când opera lui Nicolae Iorga ne-a devenit accesibilă în practic toată grandoarea ei, e de bănuit că la noi în general s-a citit/se citeşte, totuşi, extrem de puţin din noianul de scrieri în cele mai incredibile domenii, lăsate de el posterităţii. Este adevărat că, având în spate lectura chiar a numai câtorva zeci de cărţi, plus studii, articole, conferinţe de Nicolae Iorga, rămâi cu certitudine copleşit de anvergura cuprinderii, adeseori – de adâncimea şi temeinicia documentării, argumentării în lucrările sale, dar şi de pitorescul viu, palpitant, al naraţiunii, punctat de căldura, mai rar de răceala notei, uneori uluitor de obiectivă, alteori dezarmant de subiectivă”.
După şedinţa plenară, discuţiile au continuat în cadrul a cinci ateliere. La primul dintre acestea a fost abordată tema „Nicolae Iorga – savant, scriitor şi critic literar”. Problema Basarabiei, în viziunea lui Nicolae Iorga, a fost tratată în cadrul celui de-a doilea atelier.
Au fost organizate şi două ateliere în limbi străine: elevii care studiază franceza au relatat despre omul de ştiinţă Nicolae Iorga, iar „englezii” au povestit despre Nicolae Iorga şi cultura românească.
În cadrul celui de-al cincilea atelier a fost vizionat filmul „Drumeţ în calea lupilor”, o peliculă despre ultimele clipe ale vieţii lui Nicolae Iorga.
