În anul 2013 cheltuielile ţării noastre pentru armament au crescut cu 10% şi au constituit 24 de milioane de dolari. Chiar şi aşa alocaţiile sunt cele mai mici din Europa, arată un raport al Institutului Internaţional de Cercetare pentru Pace (SIPRI) de la Stockholm.
Potrivit documentului cheltuielile Republicii Moldova pentru armament au constituit în 2013 307 milioane de lei (circa 24 de milioane de dolari), ele fiind cele mai mici din Europa şu unele dintre cel mai scăzute din lume.
Acelaşi studiu arată că Republica Moldova alocă de 2,5 ori mai puţin pentru înarmare decât Malta, o ţară de 70 de ori mai mică şi de 18 de ori mai puţin ca Armenia, ţară comparabilă după populaţie, teritoriu şi Produs Intern Brut.
Din analiza SIPRI, rezultă că alocaţiile ţării noastre pentru armament în ultimii 10 ani au constituit circa 251 milioane de dolari, de aproape două ori mai puţin decât alocă într-un an Armenia sau Georgia, ţări comparabile ca mărime şi ca nivel de dezvoltare.
Şi după cota din PIB de 0,3%, Republica Moldova este una din „codaşele", clasamentului. De exemplu România alocă 1,3% din PIB, Ucraina - 3%, Rusia - 4,1%, iar Azerbaijan - 4,7%.
Raportul SIPRI arată că în anul 2013, cheltuielile militare în special în urma reducerilor bugetare în domeniul apărării din partea ţărilor occidentale, mai ales din partea SUA, potrivit unui raport al Institutului Internaţional de Cercetare pentru Pace (SIPRI), dar au crescut în Rusia şi China. cheltuielile militare în lume s-au stabilizat din cauza crizei economice globale, fiind în total de 1.750 de miliarde de dolari (1.320 de miliarde de euro).
Statele Unite au în continuare cel mai ridicat buget pentru apărare, deşi o scădere de 7,8% a avut loc odată cu încheierea operaţiunilor militare din Irak şi începutul retragerii din Afganistan, dar şi a reducerilor bugetare adoptate automat de Congres în 2011.
În schimb, China, Rusia şi Arabia Saudită se numără printre cele 23 de ţări care şi-au dublat bugetul pentru apărare faţă de nivelul din 2004.
Astfel, Beijingul a cheltuit cu 7,4% mai mult în 2013, iar diferendele teritoriale cu China au determinat unele dintre ţările vecine să crească bugetele pentru apărare.
De altfel, în Asia s-a înregistrat o creştere semnificativă a cheltuielilor militare, în special în perspectiva retragerii soldaţilor din Afganistan, programată pentru sfârşitul lui 2014.
În Europa, Franţa face o notă distinctă, în condiţiile în care, pe fondul unei creşteri economice reduse, Parisul nu a scăzut bugetul pentru armată, iar cheltuielile militare s-au diminuat cu doar 4%, în comparaţie cu 2008.
În Orientul Mijlociu, bugetele militare au crescut cu 4% în 2013. SIPRI menţionează însă că datele trebuie privite cu rezervă, în condiţiile în care nu sunt date disponibile în legătură cu Emiratele Arabe Unite, Iran, Qatar şi Siria.
Arabia Saudită a depăşit însă în 2013 atât Franţa, aflată pe locul cinci, cât şi Marea Britanie, potrivit SIPRI, care explică creşterea cu 14% a cheltuielilor pentru apărare prin temerile privind tensiunile cu Iranul şi eventuale revolte pe plan intern.
Prin "cheltuieli militare" SIPRI înţelege întregul spectru de cheltuieli suportate de stat pentru forţele armate, inclusiv achiziţionarea şi modernizarea de echipamente militare şi armamente, salariile militare, costurile operaţiunilor militare, construcţii, asigurări, cercetări şi educaţie, etc.
