Vi-l puteţi imagina pe Preşedintele României întrebându-l pe ambasadorul Republicii Moldova, cu ocazia prezentării scrisorilor de acreditare, care mai este procentul celor de peste Prut care vor să se unească cu România? Evident, nu. Dar un alt preşedinte, respectiv cel al Republicii Federale Germane, Joachim Gauck, l-a întrebat explicit asta pe amabasadorul R. Moldova cu ocazia prezentării oficiale a acestuia din 6 ianuarie 2016.
Mai mult, curiozitatea preşedintelui german a fost consemnată şi în comunicatul de presă care a urmat întrevederii. Interesul preşedintelui Gauck, exprimat la cel mai înalt nivel, este fără precedent, mai ales că, repetăm, a fost plasat şi în comunicatul final.
De unde această curiozitate? Ce informaţii primise anterior Preşedinţia germană? Ce ştie preşedintele Germaniei şi nu ştim noi? Şi de ce acum, când, în contextul crizei profunde şi generalizate a unei republici cvasieşuate, chestiunea reunificării se pune în alţi termeni? Şi, aparent, inevitabil.Dar să o luăm cu începutul” aşa începe un amplu articol scrie pentru ziare.com de analistul Dan Dungaciu, cel mai fin cunoscător al realităţilor geopolitice în care se scaldă cele două state româneşti.
Declaraţia a fost făcută chiar în momentul în care la Bucureşti Victoria Nuland poartă o discuţie discretă cu primul ministru şi preşedintele României, principala temă fiind securitatea regională, cu trimitere expresă către problemele interne şi colapsul politic din al doilea stat românesc.
Analistul politic subliniază că Republicii Moldova i-a mai rămas să aleagă dacă va merge împreună cu Rusia sau cu România.
„Ce îi rămâne R. Moldova după aproape 25 de independenţă? O singură alegere reală. Alegerea între Rusia – potenţial până la integrarea în Uniunea Vamală şi proiectul Eurasatic al lui Putin – şi România – potenţial până la reunificare. Uniunea Europeană e ieşită din discuţie, pentru că e chiar cinic, dacă nu indecent, să o mai invoci. Dezamăgirea Bruxelles-ului cu orice formă de extindere, inclusiv cea care ar viza R. Moldova este evidentă. Rusia ca alternativă este însă iarăşi o problemă.
Dificultăţile enorme ale Rusie (criză economică acută, finanţarea Crimeei, Donbas-ului, Transnistriei etc.) fac ca o gestionare eficientă a R. Moldova să fie imposibilă. De aceea, Moscova nu vrea acum asumarea explicită a republicii şi mutarea vectorilor ei la guvernare, ci menţinerea unui haos controlat acolo care să facă imposibilă orice surpriză geostrategică în regiune.
Rămâne, că ne place, că nu ne place, că vrem sau nu vrem, relaţionarea cu România, singura care poate menţine direcţia Vest în R. Moldova printr-un proiect asumat la Bucueşti şi care să fie altceva decât s-a încercat până acum. România este singura care poate ajuta acum R. Moldova să menţină direcţia Vest, occidentală. E vremea acţiunii, nu a vorbelor goale şi lipsite de acoperire.”, scrie analistul
