La data de 16 mai 1812 s-a semnat la Bucureşti,Tratatul de Pace dintre Imperiul Rus şi Imperiul Otoman, după încheierea războiului ruso-turc din 1806 – 1812, iar după semnarea acestui tratat, Basarabia va intra în componenţa Imperiului Ţarist. După izbucnirea războiului în anul 1806, ţarul Alexandru I ordonat trupelor sale să traverseze Nistrul şi să ocupe Ţările Române, iar dacă la început Rusia a declarat nu avea "nici cea mai mică intenţie să cucerească ceva din teritoriul ţărilor romaneşti" ci vroia doar sa apere acest teritoriu de trupele turceşti, odată cu continuarea războiului ruso-turc s-au conturat jocurile de interese ale Franţei, Rusiei şi Imperiului Habsburgic.
Astfel, după întâlnirea dintre Alexandru I şi Napoleon Bonaparte, ţarul a căpătat acceptul suveranului francez pentru ocuparea celor două principate dunărene, Valahia şi Moldova, pentru a controla gurile Dunării şi a stânjeni interesele habsburgice din zonă. Având asigurările francezilor, ruşii au înaintat propuneri ce prevedeau în mod imperialist, ca "principatele Moldova, Valahia să se alipească pe veci la Imperiul Rus", specificându-se că „fluviul Dunărea va fi de acum înainte graniţa Imperiului Rus”.
Anglia s-a opus însă propunerilor ţariste şi atunci Rusia s-a declarat mulţumită şi cu ocuparea "doar" a teritoriului Moldovei dintre Siret şi Nistru, iar evoluţiile militare şi politice nefavorabile au determinat guvernul ţarist să accepte pe moment, doar ocuparea Bugeacului adică viitoarele judeţe Cahul, Ismail şi Cetatea Albă.
Însa, odată cu îmbunătăţirea situaţiei de pe front, Imperiul Ţarist a cerut ferm cedarea întregului teritoriu dintre Prut şi Nistru, iar odată cu încheierea războiului ruso-turc şi semnarea tratatului de pace de la Bucureşti din 16 mai 1812, Imperiul Otoman va ceda Imperiului Rus, Bugeacul şi ţinuturile Hotin, Soroca, Orhei, Lăpuşna, Codru, Tighina şi Fălciu, adică a regiunii numită de acum înainte, Basarabia.
Astfel, vechiul principat al Moldovei a fost din nou destrămat, iar după ce pierduse deja Bucovina în 1774, a pierdut şi Basarabia în 1812. Cedarea de către Imperiul Otoman a părţii de răsărit a Moldovei s-a făcut însă cu încălcarea tratatelor în vigoare şi a dreptului internaţional, deoarece Moldova nu era provincie turcească şi nu putea fi cedată de către Turcia. Imediat după anexarea Basarabiei s-a trecut la reorganizarea Basarabiei ca gubernie a Imperiului Ţarist, iar autorităţile ruse au început un amplu program de rusificare a populaţiei româneşti ce trăia în această zonă.
Din momentul anexării şi pe parcursul celor 200 de ani de ocupaţie, ruşii au avut ca scop principal lichidarea specificului naţional şi rusificarea populaţiei autohtone. În vederea "dezromânizării" populaţiei, aceştia au recurs la măsuri barbare precum deportări în masă şi foamete organizată, odată ce imperiul ţarist a lăsat loc imperiului sovietic. Urmări ale acestor politici antinaţionale pot fi observate şi acum în Republica Moldova.
Cu toate acestea, românismul a rezistat eroic de-a lungul celor 2 veacuri pe al doilea mal al Prutului şi flacăra lui nu s-a stins niciodată în mijlocul unor oameni care îşi iubesc Patria - România.
SURSA: Lectia de istorie
