Românii nu şi-au pierdut speranţa că România se va uni cândva cu Republica Moldov, relevă sondajul „Barometrul – Adevărul despre România“, realizat de INSCOP Research în perioada 7 – 14 noiembrie 2013. Conform cercetării efectuate la comanda ziarului „Adevărul“, un sfert dintre români (25,1%) întrevăd, în viitor, unirea Basarabiei cu România. Tot o pătrime dintre respondenţi (25,6%) apreciază că, în viitor, Republica Moldova se va integra în Uniunea Europeană. Aşadar, 50,7% din români anticipează o orientare europeană a Chişinăului.
Volumul eşantionului a fost de 1.055 persoane şi este reprezentativ pentru populaţia României de 18 ani şi de peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
Nu mai puţin de 28,4% din români sunt înclinaţi să creadă că Basarabia va rămâne aşa cum este acum, în vreme ce 7,5% din respondenţi sunt de părere că Republica Moldova se va apropia de Rusia.
Notorietatea inscripţiilor de tipul Basarabia pământ românesc/ Basarabia e România este foarte ridicată. 44,4% dintre români declară că le-au văzut în spaţiul public.
Cunoaşterea inscripţiilor unioniste este mai bună la categoriile de vârstă mai tinere. Probabil explicaţia se leagă de mobilitatea mai mare a tinerilor, dar şi de obişnuinţa acestora de a citi mesaje tip graffiti. De asemenea, mesajele sunt percepute mai degrabă de persoanele cu un nivel mai ridicat de educaţie. De remarcat că în regiunea Muntenia-Oltenia-Dobrogea pare a exista un interes mai ridicat vizavi de inscripţiile Basarabia pământ românesc/ Basarabia e România decât în celelalte zone ale ţării. 52,1% din români declară că nu au văzut această inscripţie în spaţiul public.
51,7% dintre respondenţi cred că Republica Moldova este apropiată mai degrabă de România şi de UE, 25,7% cred că Basarabia este mai apropiată de Rusia şi Uniunea Eurasiatică, iar 15,8% - nici una nici alta.
De asemenea, trebuie observat faptul că, spre deosebire de ce ne arată datele uzuale de sondaj disponibile din Republica Moldova, românii cred că Moldova este mai apropiată de UE decât de Rusia într-o proporţie ceva mai mare decât o cred chiar şi cetăţenii republicii de peste Prut. Practic, suntem obişnuiţi să citim harta de la vest la est, în timp ce în Basarabia se citeşte şi de la est la vest. În România circulă destul de puţine informaţii despre spaţiul ex-sovietic, consecinţă a interesului foarte scăzut faţă de zonă. Probabil şi notorietatea proiectului Uniunii Eurasiatice este în România foarte slabă.
Respondenţii identifică următoarele dificultăţi în calea unei eventuale uniri: opoziţia Rusiei (52,4%), opoziţia unor cercuri din Moldova (10,5%), opoziţia unor cercuri din România (8,3%), opoziţia Occidentului (6,7%), altele nenominalizate (18,5%). De departe, cea mai serioasă sursă de opoziţie este văzută a fi Rusia, procentul corespondent acestei opţiuni fiind distribuit aproape omogen pe toate categoriile socio-demografice de respondenţi.
