Chişinăul este presat să renunţe la ideea semnării Acordului de Asociere şi a celui de liber schimb, la summit-ul UE de la Vilnius. 28 de ambasadori ai ţărilor membre ale UE se află la Chişinău în încercarea de a încuraja autorităţile să reziste. Kremlinul şi-a găsit părtaşi cu pondere electorală şi în Parlamentul de la Chişinău.

Deputatul comunist Vasilii Şova (fost ministru al reintegrării în perioada guvernării comuniste) şi fostul şef al aşa-zisului minister de externe de la Tiraspol, Valerii Liţkai, au susţinut împreună o conferinţă de presă la care au încercat să inoculeze ideea că iniţiativa Chişinăului de a introduce puncte de control migraţional pe Nistru „pune în pericol eforturile de reglementare a conflictului transnistrean” (...), „prin aceasta urmând a fi încălcate drepturile cetăţenilor ruşi care locuiesc în regiunea transnistreană”.

Chestiunea introducerii acestor puncte de control este principalul subiect ce urmează a fi discutat joi, la Bruxelles, în formatul de negocieri „5+2” în problema transnistreană, iar presa transnistreană scrie că Tiraspolul îi pregăteşte Chişinăului o „surpriză” la negocierile de mâine. În opinia expertului în problema transnistreană, Oazu Nantoi, „formatul „5+2” (Chişinău, Tiraspol, Rusia, Ucraina, OSCE + observatorii SUA şi UE) nu poate oferi soluţii. Acesta este un format de conservare a situaţiei”. Potrivit lui Nantoi, “formatul „5+2” contravine esenţei conflictului şi, din această cauză, nu poate oferi rezultate pozitive pentru Republica Moldova”.

Potrivit analiştilor politici de la Chişinău, şefii administraţiei separatiste de la Tiraspol şi anumite cercuri politice pro-ruse din autonomia găgăuză (Comrat) ar fi primit indicaţii de la Moscova să complice relaţiile cu administraţia centrală, pentru a zădărnici semnarea celor două documente la summit-ul UE din noiembrie, de la Vilnius. Aşa se explică, în opinia analiştilor, proaspăta iniţiativă a guvernatorului autonomiei găgăuze Mihai Formuzal de a desfăşura un referendum consultativ pentru a afla opinia localnicilor despre orientarea externă a Republicii Moldova. Replica premierului moldovean Iurie Leancă a fost scurtă: „politica externă este competenţa exclusivă a Chişinăului, iar dacă Mihai Formuzal nu cunoaşte acest lucru – să citească Legea Supremă”, iar preşedintele Nicolae Timofti a spus că „Formuzal promovează interese străine”.

Într-o intervenţie la tema introducerii de către Chişinău a punctelor de control migaţional pe Nistru, directorul Institutului de relaţii internaţionale al Academiei Române, Dan Dungaciu, a menţionat că politicienii de la Chişinău „sunt obligaţi să ia o decizie în privinţa graniţei de est, în perspectiva semnării acordurilor cu Uniunea Europeană: „A sta la cheremul Transnistriei sau a sta, deci, la cheremul Federaţiei Ruse înseamnă a pune dosarul integrării Republicii Moldova în UE în braţele Moscovei”. (...) „Republica Moldova nu va putea semna vreo dată Acordul economic sau Acordul de liberalizare a vizelor cu UE fără să aibă o frontieră definită clar şi controlată în est”, a spus Dungaciu. „Decizia politică este cea mai complicată decizie pe care Chişinăul trebuie să o ia până la urmă. Dacă spui că trebuie să rezolvăm conflictul transnistrean ca să ne putem integra în Uniunea Europeană, înseamnă că ai pus dosarul integrării Republicii Moldova în UE pe biroul Kremlinului. Pentru că Moscova va spune: Nu veţi rezolva niciodată acest conflict”, a conchis Dan Dungaciu.

Kremlinul încearcă să domine în continuare, propagandistic, minţile locuitorilor din regiunea transnistreană, să întreţină artificial acolo anumite fobii, pentru ca oamenii să nu conştientizeze avantajele de care s-ar bucura dacă Republica Moldova s-ar apropia, realmente, de UE. Şi pentru că unirea Moldovei cu România este în continuare o sperietoare bună pentru mulţi transnistreni, unii oficiali ruşi îşi permit să o invoce periodic. Într-o postare pe o reţea de socializare, vice premierul rus Dmitri Rogozin, un frecvent oaspete la Tiraspol, a scris miercuri că preşedintele român Traian Băsescu planifică integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, apoi anexarea acesteia de către România: "'Calul Traian' (Traian Băsescu) a pregătit pentru Republica Moldova două etape: iniţial, 'integrarea în Uniunea Europeană', apoi 'Anschlussul' (anexarea) ei de către România", a scris Rogozin.