Parlamentul lucrează...
Parlamentul român...lucrează...
Pentru cine lucrează Parlamentul?!
Aceasta este întrebarea. Şi nu este una retorică pe care vreun personaj literar să o adreseze unei conştiinţe abstractizate şi hiperbolizate, ci este o întrebare a cărei gravitate ar trebui să fie prezentă în permanenţă în mintea noastră, a tuturor.
De ce?!
Păi, pentru simplul fapt că acest Parlament, care s-a reales de vreo 6 ori până acum, a reluat de fiecare dată cu o şi mai mare forţă şi evidenţă statutul care-l defineşte în realitate şi nu în termeni sau în scripte: acela de ”fabrică” de combinat, asamblat, demontat şi reasamblat interese ale unei puteri politice sau a alteia, loc de spălat, cosmetizat şi reinventat identităţi politice, un soi de alter-ego al diferitelor entităţi politice care populează scena ţării sau „stabiliment de lux” în care ajung ca într-o ”vacanţă exotică cu accente tragi-comice” cei care au avut suficiente mijloace şi tupeu, cei care s-au angajat solemn ca, timp de minimum un mandat, să fie fideli trup şi suflet stăpânului care i-a trimis şi îi susţine.
Pentru majoritatea românilor, un parlamentar reprezintă aşa.... un fel de fiinţă aproape fabuloasă, o creatură a cărei menire este aceea de a exprima, cel puţin teoretic şi romanţat, voinţa poporului, având şi atributul excepţional de a crea şi veghea la bunul mers al legilor ţării, legi care să conserve şi să determine bunăstarea individuală, naţională, statală...
Da, Parlamentul lucrează, însă faptul că Forul Legislativ al ţării lucrează doar la comandă politică şi doar în numele şi pentru binele celor ale căror interese sunt în pol opus cu cele ale românilor şi României, dacă nu chiar complet paralele, nu mai este nici o chestiune romanţată, presupusă, abstractă sau comică şi indiferentă.
Parlamentul României lucrează de 25 de ani la o construcţie care îngroapă sistematic viaţa şi interesele românilor, una al cărui nume este acela de PUTERE POLITICĂ, fără culoare sau alte zorzoane de convenienţă şi luat ochii neamului, fără perdele şi solemnităţi de teatru, regie şi film.
Parlamentul este în această ţară instrumentul perfect în mâna unor interese şi grupuri care nu au nimic în comun cu noi, românii, sau cu utopiile şi flaşnetele de partid, mediatice, de campanie sau orice altă marotă politică fluturată sub nasul nostru cu atâta tupeu şi venalitate de atâţia ani.
Parlamentul lucrează pentru CINE a fost trimis să lucreze.
Lucrează contra cronometru, pentru că viaţa noastră se desfăşoară într-o continuă şi interminabilă campanie electorală, pe un fond al unei continue şi halucinante până la prostaţie lupte pentru putere şi dominaţie, pentru că fiecare „ales” care ocupă un loc în băncile acestei şcoli de combinatori şi valeţi politici trebuie să dovedească că a meritat să ajungă şi să continue să rămână (mai ales!) în acest loc al privilegiului şi tuturor posibilităţilor.
Când nu este în vacanţă pe banii noştri, Parlamentul este în campanie. Este în dezbateri şi sesiuni ordinare şi extraordinare, în comisii, în camere, în birouri permanente, în colegiile electorale şi în anticamerele puterii, ale partidelor şi coaliţiilor, serveşte la masa puternicilor zilei sau a celor care vor să devină puternici (sau ŞI mai puternici!), îşi satisface propriile nevoi şi interese, plăceri şi fantezii, creează traseism şi mână de la spate turmele de primari, consilieri şi alţi sclavi politici din subordine, stă prin studiouri de televiziune şi pozează hollywoodian, etc....totul pe banii noştri, pentru ochii noştri şi, mai ales, pentru că aşa prevede legea nescrisă, tacită a ”frăţiei politice” care l-a creat şi trage sforile.
Iaca câtă treabă are Parlamentul României şi cu câtă osârdie şi râvnă lucrează pentru binele...binele lor...al celor ştiuţi, văzuţi sau nevăzuţi dintre „granzii” zilei...pentru binele său şi al celor care îl populează...
Acum 2 ani, 588 de indivizi au format un nou Parlament, unul aproape dublu ca număr de „ajunşi” în acest loc. Unii, pentru că nu se mai văd şi nu mai pot fi în afara statutului de parlamentar, alţii, pentru că le-a pus Dumnezeu sau dracul mâna în cap şi au aterizat aici ca viţelul la poarta nouă.
Aceşti oameni, dacă le putem spune aşa, măcar după înfăţişare, au reluat spectacolul numit „...în numele bunăstării poporului, statului de drept şi democratic, mă angajez să slujesc şi să apăr...”...numai că niciun român nu a ajuns vreodată să afle răspunsul real, cel adevărat, la acest angajament solemn şi la ce este dincolo de el...deşi, totul este la vedere, pentru că nimeni nu se mai străduieşte să înţeleagă ce este şi ce trebuie să fie cu Parlamentul şi ce treabă au sau nu au cei care-l alcătuiesc acum sau vreodată...
Peste puţină vreme, Parlamentul ţării va pleca în campanie...neoficial...că, oficial, pleacă în teritoriu cu treburi ce nu mai suportă amânare …
Legile ţării, alea cu adevărat importante şi urgente pentru noi, nu pentru ei, problemele şi situaţia noastre de orice gen ar fi ele mai pot aştepta...
Parlamentul se pregăteşte, se antrenează şi lucrează intens pentru marea miză şi revelaţie a anului 2014: Cel ce va veni cu tot ceea ce va aduce odată cu el...dintre cei care se văd sau habar nu avem că există...nu încă...
Pentru că unul dintre marile şi importantele roluri mai puţin înţeles, ştiut sau văzut al Parlamentului românesc este acela de a arunca cu cât mai mult praf în ochii românilor, praf care creează o cortină perfectă pentru adevăratul scop şi adevăratele mijloace cu care lucrează şi pentru care se lucrează în Parlament şi dincolo de el...
Parlamentul lucrează în sistem de urgenţă, subteran şi tăcut la ”produse politice” de mare interes şi actualitate pentru acest mare şi definitiv „război al stelelor” politice: o nouă lege electorală, o nouă structură teritorială politică, o nouă formă de guvernare politică a statului român, un nou atribut al puterii prezidenţiale, formule mult îmbunătăţite şi perfectate pentru maşinăria de vot, propagandă şi colectă financiară şi umană, noi cadre şi pârghii pentru a ”reforma” ideea de nou guvern şi noi politici de guvernare şi administrare, un nou sol constituţional mult mai adaptat nevoilor şi intereselor politice din conjunctura actuală, etc., etc., etc…
Parlamentul ăsta...de care am obosit, eu, personal, aşa cum cred că au obosit mulţi dintre români, ca şi de întreg circul şi butaforia aşa-zisei politici şi a „clanului” care o alcătuieşte, care ne jigneşte inteligenţa şi ne ruinează viaţa, nu mai conteneşte de lucrat...
Aşa că....staţi liniştiţi....banii dumneavoastră, interesele şi viaţa vă sunt pe mâini bune...pentru că...PARLAMENTUL LUCREAZĂ...