Dacă nu aţi închis deja după ce aţi citit titlul, vă mulţumesc dîn prima!
Da, uite că azi vă propun o asemenea întrebare (un pic neobişnuită, ar zice unii). Nu, nu este vorba despre nenea Platon de la et. 4, care iar şi-a caftit soţia! Nici de zisul Platon Şmecherovici, care tocmai şi-a mai tras un merţache! E vorba chair de Platon ăla de acum fo 2.000 de ani! Ia să vedem ce iese? Haideţi să vă întrebaţi ce mai face Platon! Citiţi-i celebrele „Dialoguri” sau cât puteţi din ele şi daţi un răspuns. Îl aştept (mult şi bine, ar zice unii).
Nici nu am apucat să trimit editorialul de azi şi deja un coleg de birou m-a certat!
- (ia uite, dialog în editorial! Cine a mai pomenit?!!!) Păi de ce să te-ntrebi ce face cineva aşa de depărtat de tine? Vezi, de-aia nu mai vor copiii la şcoală! Învaţă numai sau aproape numai chestii foarte depărtate de ei!
- Hm! Corect! Dar Platon nu e deloc departe de ei, i-am răspuns eu.
Veţi vedea citind, ce puţin s-a schimbat lumea faţă de acum 2.000 şi ceva de ani! Apoi, întreb şi io ca Moromete: Dacă acele lucruri le sunt depărtate, de ce să nu şi le apropie? De ce să şi le depărteze mai tare? Nu ăsta-i farmecu’ vieţii? Să cunoaştem? Să învăţăm? Cunoaştem prin simţuri, prin sentimente, prin deducţie, prin toate mijloacele!
Descoperind, sau redescoperind lumea antică de acum două milenii veţi vedea de exemplu că politica, homosexualitatea, bisexualitatea, pedofilia, corupţia, şi altele care azi ne miră pe noi (mai precis, pe unii din noi) sunt aşa vechi, sunt de când lumea!...
Dar cel mai important lucru pe care îl veţi descoperi este acela că omul s-a chinuit – ce frumos chin! – încă de la început să se descopere, să descopere lumea, să înţeleagă. Veţi admira eforturile intelectuale, spirituale, ale unor oameni lipsiţi atunci de bibliotecile noastre imense şi de internetul nostru şi mai imens, lipsiţi de descoperirile senzaţionale ale ştiinţei, de care noi azi beneficiem (sau cel puţin teoretic beneficiem). Poate că întrebările lor, astăzi, or să vi se pară copilăreşti... Dar, pânâ la urmă, nu aşa cunoaştem, nu aşa ne cunoaştem pe noi înşine, prin întrebări, de cele mai multe ori copilăreşti sau chiar idioate?
Aşadar, întrebaţi-vă: Ce mai face Platon?
Întrebaţi-vă! Orice! Numai întrebaţi-vă!
Căci analfabetul viitorului nu e ăla care nu ştie să citeşte şi să scrieze, ci ăla care nu ştie să înţelege (că bine a mai „văzut” nenea Alvin Toffler)!!!
Cine e Alvin Toffler? Întrebaţi-vă!
Atât vă zic: futurolog! Nu râdeţi! Întrebaţi-vă!
Vă pup negru pe alb!
