Pfffff, s-a încheiat!
Muncă multă. Mai mult unii decât alţii, evident, şi mai mult cei puţini decât cei mulţi! Evident, din nou, pentru acelaşi motiv! Trăim în România.
Casa de Cultură „I.L. Caragiale” merită, fără îndoială, cele mai multe laude. De ce? Manifestările din stradă, de lângă statuia poetului – târg de carte, recitaluri de muzică şi poezie, lansări de carte, caravana poeziei – au creat atmosfera adevărată nichitiană, au proiectat o altă realitate, care a eclipsat-o pe cea obişnuită. Deodată, trecătorul a văzut „frumos”, a văzut poezie, altceva decât griul cotidian... Şi nu sunt singurele motive de laudă! Concursul judeţean de recitări „Sub aripa lui Nichita” a adunat 41 de participanţi. Nivelul concursului a fost senzaţional, iar tinerii au predat şi au învăţat lecţii despre Nichita. Apariţiile editoriale aceastei instituţii, patru la număr – Viaţa şi opera lui Nichita Stănescu – repertoar bio-bibliografic, autor: Mircea Coloşenco, Editură Premier, Ploieşti 2013; Nichita Stănescu – Aurel Covaci, Destinul unei prietenii, de Stela Covaci, Editura Premier; Ploieşti 2013, Nichita Stănescu şi unii din ai săi prieteni, antologie de caricaturi şi de poezii de Nicolae Ioniţă, Editura Karta-Graphic, Ploieşti, 2013; „N. Stănescu- Omagiu”, catalogul expoziţiei organizate de UAP Ploieşti; revista ATITUDINI, număr special „Nichita 80” sunt indubitabil cele mai importante apariţii editoriale ale acestei ediţii a festivalului. Nu există instituţie de cultură care să rivalizeze în volumul de muncă şi în calitatea muncii depuse pentru această ediţie de festival cu instituţia numită Casa de Cultură „I.L. Caragiale” a Municipiului Ploieşti!
În rest, aceleaşi hibe în program: manifestări puse la aceeaş oră, unul hăis, altul cea! Invitaţii cam aceiaşi, de parcă ar fi un parastas, la care vin aceiaşi membri, câţi au mai rămas din familia răposatului...
Mă gândesc ce ar fi făcut francezii, de exemplu, să fi avut un aşa mare poet modern, sau spaniolii, sau italienii, sau britanicii, sau americanii etc. Păi cred că l-ar fi tipărit şi l-ar fi promovat şi ar fi făcut un festival de duduia mapamondul!
În România, la festivalul poetului care a avut două nominalizări la premiul Nobel, care a câştigat Cununa de Aur de la Struga şi premiul Herder, al poetului uluitor de mare Nichita Stănescu, inovator de limbă şi creator de stil, liric erotic şi filosofic, tridimensional: clasic, modern şi postmodern, invităm aceiaşi amici, colegi, ne premiem în famelie... Niciun invitat de Nobel, niciun mare critic internaţional, niciun mare traducător, niciun membru al Acedemiei Suedeze, Franceze, sau a altui stat, niciun reprezentant al unei mari universităţi. Ştiu, costă! Dar Nichita merită! Iar noi avem datoria, porunca morală de a onora memoria şi opera acestui, repet, uluitor de mare poet!
Vă rog, citiţi-l!
Ascultaţi recitaluri de poezie din Nichita Stănescu! Actorii buni pot face cu versurile lui spectacole fabuloase zile întregi!
Vă pup negru pe alb!
